Ziua bloggerului…

Fiecare zi trebuie trăită la maxim. Trebuie să ne bucurăm de fiecare răsărit de soare, care fără să știm ne influențează într-un anumit fel, viața!
De câte ori avem ocazia să petrecem, să sărbătorim,  viața noatră este mai veselă, placate și încercăm să vedem doar lucrurile frumoase.
Inevitabil, într-un colectiv de muncă, de concursuri, apar inerente ambiții, gânduri, nemulțumiri care, își vor găsi până la urmă, o rezolvare, rezonabilă sau nu… Important este să trecem peste problem și să vedem partea plină a paharului.
Petrecerea, sărbătoarea în general, este un mod de socializare a oamenilor, de cunoaștere… Nu este minunat să întâlnești persoanele pe care le cunoști virtual, sau doar din auzite…aici nu mă refer la bârfă!
Fiecare profesie are o zi specială, dedicate practicanților ei. Fiecvare firmă, își serbează și-și răsfață angajații ți partenerii la diferite aniversări ale corporației. Petrecerea în aer liber, muzică, mâncare, discuții, mici atenții, iar persoana de lângă devine mai sociabilă, receptive la problemele celor din jur.
Bloggerii trebuie să aibă și ei, o zi a lor. La acest eveniment trebuie să participe fiecare partener media , pentru că împreună putem reuși mereu să deyvoltăm capacitatea fiecăruia și prin creativitate putem ajunge departe. De fapt, această sărbătoare, poate fi numită pe scurt Ziua Bloggerului.
Trebuie să fie o sărbătoare dedicată reginei…  limbii române! Blogosfera pe lângă creativitate, publicitate, socializare trebuie să fie o rampă de lansare pentru corectitudinea exprimării şi a ortografiei! Din aces motiv , această zi, nu trebuie să fie 1 Aprilie… să nu ne păcălim singuri!
Cel mai greu este de ales data unei petreceri, pentru că fiecare își are propriile planuri. Unii ascultă horoscopul ca să afle cum le va merge, alții își calculează timpul în funcție de diferite probleme pe care le întâmpină…Ideal este ca sărbătoarea să fie la mijlocul perioadei competiționale, dorul ar fi mult mai…Adică trebuie să înceapă pe 30 iunie și să se termine pe întâi iulie…sau primul week-end din luna iulie…luna lui cuptor! După această sărbătoare se pot “coace” multe idei!
Fiecare zi trebuie să fie o petrecere, o zi minunată. Această zi poate fi prima din restul vieții noastre!

Curăţenie ca la mama acasă!

 

Când eram mic, mama mă lua cu ea să mă înveţe diferite lucruri, pentru perioada când voi fi mare. La fel şi tata, când avea timp!
Oricât ne-ar învăţa părinţii, niciodată nu o să fim suficient de pregătiţi pentru viaţa de familie, familie nouă!
În acele perioade, de sărbători, vedeam doar partea plăcută a lucrurilor: pregătirile, mâncarea delicioasă şi nelipsitele cadouri. Calea lungă, de străbătut până în acele momente … mai târziu am observat-o.
După ce m-am căsătorit, soţia mea făcea pregătirile necesare, cu ocazia sărbătorilor, bombănind. Eu fiind bun, de suflet, o întrebam dacă pot să o ajut cu ceva anume.
Primul ajutor a fost să pregătim ingredientele pentru preparea bunătăţilor. Frumos… interesant… până a alunecat scaunul pe care mă urcasem şi am căzut, printre cioburi şi plin zahăr şi făină, fiind ca o prăjitură…dulce!
A doua tentativă de acordare a ajutorului, a fost în momentul cumpărăturilor. Fericit, mă plimbam prin piaţă şi am cumpărat tot ceea ce trebuia, chiar şi în plus…poate chiar mult prea  mult!
A treia tentativă, reuşită de această dată, a fost când mi s-a pus în braţe aspiratorul şi mi s-a trasat sarcina de a face curăţenie ! Bucuros că la ceva mă pricep şi eu, încep treaba. Îmi fac loc, mă bag sub masă, ca atunci când eram mic şi mă ascundeam de părinţi, după ce în prealabil îi închisesem afară…pe balcon.
La un moment dat , aspiratorul tace ca şi cum m-ar anunţa că este timpul pentru o pauză. Respect dorinţa acestuia şi mă retrag.
Când revin , aspiratorul tace chitic din nou. Mă enervez şi încep să-l cert. Întâi mă uit la filtre, îl demontez…apoi mă hotărăsc să-l las în pace şi să continui treaba cu unelte mai primitive, antice… mătura. Apoi descopăr cu surprindere steckerul împleticit pe lângă scaun….departe locaşul prizei. Remediez situaţia şi termin cu bine treaba.
Fericit că am făcut ceva cu folos, privesc spre soţia mea. Aceasta, serioasă îmi întinde, cadou, o “doză” de … Nufăr . Întâi îmi arată cum să-l folosesc , apoi trec la execuţie! Doar de sărbători, se face curăţenie generală! Vai de covoare….ce bătută iau!
De atunci am început să am grijă de curăţenie, să menţin ordinea… Cum vedeam o scamă pe jos, zup o ridicam…Când eram copil, dacă vedeam o scamă…mai căutam şi puneam altele, lângă ea, să se adune…ca cele rele!
Săptămânal facem curat, deşi uneori abia trecem prin anumite colţuri ale locuinţei…Oricum, o dată pe săptămână trecem, atunci când facem curat!
Se apropie sărbătorile…din nou…este bine…este rău…oricum….categoric…se apropie…
Gata! Am terminat de scris că văd mătura cum se învârte în mâna soţiei… Mă aşteaptă al meu triumf , ca să am acel farmec  al meu, de sărbători!
O să fiu numit din nou, un mic hărnicuţ!

Farmecul unei doamne

 

 

A trecut şi data de 8 Martie. Această zi, nu putea trece  neobservată, femeile au luptat pentru drepturile lor, în trecut, deci merită sărbătorite. Le-am dorit din tot sufletul, tuturor reprezentantelor sexului frumos , multă sănătate, fericire şi bucurii.
Sănătatea vine la fiecare, după modul în care trăieşte. Dacă mănâncă sănătos şi are grijă  de propria viaţă, sănătatea este prezentă. Odată cu ea, apare bucuria şi fericirea alături de cei dragi.
Oricare femeie, are un farmec aparte, care o scoate în evidenţă. Fiecare femeie este unică în felul ei.
Zilele trecute, sosind acasă, am simţit la un moment dat, în timpul unor discuţii, un anume „miros” de zmeură. M-am gândit că soţia mea, tocmai pregătise cina, oferind şi dulceaţa făcute de ea, din acest fruct. Am aruncat o privire spre masă, dar acolo nu se afla nimic!
Zmeura este una dintre fructele sezoniere cele mai îndrăgite, datorită gustului acrişor. Specialiştii au spus că acest fruct previne şi cariile dentare.
Alte fructe care fac deliciul nostru, în funcţie de sezon, sunt pepenele  roşu sau galben  ( conţine  90% apa atât de necesară organismului, albumine, fibre alimentare, potasiu, fier, vitaminele A, B, C, magneziu, fosfor, calciu , potasiu, fiind şi remediu ideal pentru constipaţie… ) , bananele ( ideale pentru dietă , pline de energie ), strugurii (cu nivel ridicat de apă şi sunt buni pentru hidratare ) ….
De fapt toate fructele sunt bune şi oferă energie consumatorului.
Într-un timp eram mai mereu adormit şi mi se tot spunea să mănânc fructe. Până la urmă i-am ascultat pe “sfătuitori” . La început, consumam aceste produse, în mod haotic….Apoi am renunţat să le mănânc seara,  deoarece deveneam plin de energie şi somnul dispărea! Consumul fructelor , ziua este mai mult decât benefic pentru organism.
Soţia mea , în timp ce-şi pregătea „pachetul” cu mâncare pentru a doua zi, de unde nu lipseau portocalele, îmi aruncă o privire întrebătoare, văzându-mă derutat, uitându-mă de zor, prin jur. Începusem să mă uit prin dulap, chiar şi sub masă….
După ce află problema care nu-mi dă pace, mă anunţă că eu sunt de vină, pentru acel „iz” de zmeură. Uimirea mă cuprinde.
Până la urmă, în timp ce indică spre cadoul meu, pentru ea, îmi dau seama despre ce este vorba. Privesc spre setul de cosmetice, printre care, se afla şi noua gamă,  gerovital happiness . M-am bucurat enorm, conştient în acel moment, că ceea ce-i oferisem îi era util.
Nu prea mă pricep la alegerea produselor cosmetice pentru femei, dar am avut un sprijin real, într-o reprezentantă, specialistă, a acestor produse. Atunci mi-am dat seama de unde a apărut, ca o boare, această  aromă: era de la crema de ten  Aceasta era concepută pe bază de extracte din fructe.
Apoi a urmat sărbătoarea propriu zisă, cu ocazia zilei de 8 Martie, unde am participat şi eu. Retras, lângă alţi prieteni, am constatat, că fiecare femeie, prin stilul ei, iese în evidenţă, etalându-şi calităţile, atât interioare, cât şi pe cele exterioare. Eram fericit, că am contribuit şi eu, aşa un pic, pentru starea de bine, a persoanei dragi, oferind ceva util şi surprinzător. Deşi se simţea obosită, nu se observa deloc….

 

Unul dintre prieteni, se plângea de lipsa inspiraţiei pentru cadoul oferit soţiei lui, iar eu i-am oferit soluţia, care m-a salvat şi pe mine. Fiecare ten, ca şi orice  problemă, are mai mult ca sigur,  o soluţie:  caise pentru ten uscat şi afine pentru ten mixt/ gras .
Fructele pe lângă valoarea lor nutritivă, au un rol important în frumuseţe şi sănătate.

Călătorie cu autobuzul

După câteva zile obositoare, Vineri s-a gândit să-mi facă şi mie o vizită. Fericit, m-am gândit şi eu să merg la rândul meu, într-o vizită, cu ocazia aniversării unui prieten.
Pentru început, normal trebuie să te hotărăşti să pleci… Cu greu, m-am hotărât, conştient, că a doua zi, totuşi era o zi liberă!

Pornind voiniceşte , ajung în staţia din zonă, pentru a lua un mijloc de transport în comun, spre destinaţia…finală.

Fiind pe înserat, normal, am ajuns în staţie, după ce autobuzul please. Privind orarul, descopăr că am de stat câteva minute bune…zeci… 
Timpul trece, autobuzul vine. Reuşesc să-mi găsesc un loc retras, în spate fiind destul de “gol” autobuzul.
După o staţie de mers, descopăr vuietul din jurul meu. Un bărbat, ce stătea pe o banchetă mai în faţă, mormăia câte ceva în fiecare staţie, apoi sughiţa. Privindu-l am constatat că era doar uşor ameţit… probabil de la aer!

În faţa mea apare o figură împietrită cu mâna întinsă. Era un tânăr nebărbierit, care avea o pungă ciudată în mână. Se oprea pe la toţi, fără a spune ceva. La un moment dat se leagă de o fată, iar prietenul acestuia ripostează. Între timp, zboară nişte bidoane pe culoar, iar tânărul cu punga sare din autobus la prima oprire…

Brusc şoferul pună o frână, lucru care începe să devină o obişnuinţă în timp, deoarece două “frumuseţi” tocmai traversaseră, pe trecerea de pietoni, însă pe culoarea roşie…

Dacă tot am avansat cu această frână, mă aşez în spatele bărbatului ameţit. O nouă staţie, unii urcă, un câine şi un bărbat coboară…

Cele care urcă , sunt reprezentante ale sexului frumos, motiv pentru care , cuget şi descopăr că sunt mai multe fete în autobuz decât bărbaţi…Deci bărbaţii se odihnesc, iar femeile petrec…

Ameţitul privind siluetele celor care urcaseră spune uneori “bună”. Îmi dau seama că nu este un salut, doar o constatare. Fetele îl privesc pe acesta, unele se uită cu priviri ucigătoare, altele zâmbesc, după care se aranjează pentru a fi mai cochete.

În faţa noastră, urcă o blondă cu un câţel căruia începe să-i spună poveşti…

O nouă staţie, o bătrână urcă alene, brusc blonda îşi dă seama că trebuie să coboare cu câinele, repezindu-se la uşă. Culmea, uşa se închide brusc la vederea ei. Apoi se deschide, iar frumoasa blondă scoate nişte adjective, adresabile unor fiinţe necuvântătoare, care categoric, au patru picioare…

În fine, trebuie să cobor, gândindu-mă, ce ciudată este lumea…Este interesant, merită urmărit comportamentul omului.

Cobor. După mine, intuiesc că a urcat o femeie, deoarece, aud o vorbă…”bună”…