De toate pentru toţi

 

Un bărbat stă pe bancă, gânditor. Lângă acesta, se opreşte un alt bărbat care-l fixează cu privirea pe primul, până acesta îl obsearvă:
– Salut Fasolică!
– Salut Creieraş!
– Ce faci?
– Mă perpelesc cu gândurile.
– Ce gânduri? – întreabă Creieraş care se asează lângă amicul său, pe bancă.
– Am de făcut nişte cadouri. Noi o să plecăm cu familia la nişte cunostinţe. Trebuie să iau cadouri pentru ei, pentru soţie că se apropie ziua femeilor, pentru fiica mea, pentru fiul ca să nu fie dezavantajat şi eu nu am atâţia bani!
– Aceste gânduri te macină?
– Da! Este în joc imaginea mea, dacă nu găsesc o soluţie viabilă. Mă simt ca o fasole bătută!
– Hai că eşti comic!
– Este doar haz de necaz. Am căutat pe internet, am verificat şi comparat preţuri, am fost în magazinele reale… de aia sunt şi obosit…dar fără soluţie. Femeile sunt diferite de noi, mereu găsesc reduceri să-şi facă cumpărăturile… Sau nu?
– Eh! Te ajut eu.
– Nu iau împrumut!
– Nici idei?
– Idei bune, da.
– Există un site de unde poţi lua de toate, pentru toţi, iar pentru nici măcar un produs nu vei plăti preţul întreg!
– Or fi mult mai scumpe….
– Nu. Poţi folosi cupoane!
– Adică…bonuri de masă?
– Nu, cupoane de reduceri.
– Cum se folosesc?
– Simplu. Iei marfa şi achiţi cu cupoane, fără a face plăţi bancare….
– Devine complicat, deşi parcă ar fi simplu….
– Este foarte simplu. Intri pe situl care oferă reduceri şi oferte de preş, obţii cupoane şi faci cumpărături.
– Hm! Îmi rămân bani să-mi fac şi mie un cadou?
– Sigur că da. Uite, mai multe nu-ţi spun, dar… – Creieraş îşi scoate telefonul din buzunar şi navighează pe internet.
Fasolică priveşte nedumerit la Creieraş şi ascultă indicaţiile acestuia.
– Dar nu mi-ai spus multe!
– Nu. Te las să le descoperi singur…
– Orice problemă are o soluţie, Creieraş!

Fără zgomot….

 

Zilele trecute mă aflam prin centrul oraşului. După ce mi-am rezolvat treburile m-am gândit să revin spre casă cu mijlocul de transport în comun. Zis şi făcut.
Tocmai ce urcasem în autobuz, acesta porneşte pe traseul său atât de cunoscut, când aud gălăgie. Două femei ţipau. Dar nu se certau…. Nici nu ţipau una la alta! Vorbeau la telefon. Toţi călătorii din autobuz auzeau conversaţiile acestora, doar ele, nu.
Între telefonul la care vorbeau şi ureche, se afla câte o căciulă mare! Cred că unul dintre călători s-a speriat şi a coborât mai repede decât îşi propusese. Cele două doamne, avea telefoane model vechi. După ce constat acestea, îmi iau telefonul Allview Viva i701G  şi încep să navighez pe internet, pe wi-fi, facilitate oferită de compania de transport. În timp ce cele două doamne urlă la telefon, stau şi cuget (deci exist) la avantajele tehnologiei.
Mereu când facem câte o achiziţie, fiecare persoană se interesează şi studiază intens fiecare produs. Review-urile găsite despre aceste produse, sunt mai mult decât utile. Orice gadget, care nu este promovat, nu va ajunge la cel care are nevoie de el.
Mă gândeam să le spun celor două doamne, să-şi schimbe telefoanele, pentru că modelul vechi, nu permite şi „interfaţa” unei căciuli. 
Dar oare este bine să divulgi anumite informaţii? Da. Dacă sunt tot mai mulţi utilizatori de gadget-uri, tehnologia va căuta noi şi noi idei…. tehnici. Review-urile impaţiale şi utile sunt mereu de ajutor.
Cele două doamne îşi termină convorbirile, închid telefonul şi se uită la mine, pentru că începe să-mi sune mobilul. Îndrept smarthphon-ul spre ureche şi încep să vorbesc în surdină. Una dintre doamne este geloasă, enervată că nu poate auzi ce spun….

 

Confortul de zi cu zi

 

 

E luna februarie… S-a încălzit. După o zi de servici abia asteaptăm să ne odihnim, să ne relaxăm.
Simţi o bucurie când mergi spre casă, ca şi cum, ar fi drumul spre concediul atât de mult visat. Asta până sună telefonul:
– Pune bateria la maşină, mâine să mergem la părinţii mei!
Este ca o lovitură de ciocan: drumul la socrii sau plecatul cu maşina… Deja mă iau căldurile… şi încă nu e vară!
Cu teroriştii poţi negocia, dar cu soţia ….nu.
Astfel m-am dus acasă şi mi-am luat cheile de la maşină şi am pornit spre beci să iau bateria pe care scosesem ca să o încarc…de fapt să mai stăm pe acasă….
Intru în beci, răcoare, plăcut…. Las cheile pe masă şi respir aerul plăcut. Iau bateria, trag uşa şi mă duc spre maşină. Ajung în parcare şi mă bucur că am instalaţie de climatizare la maşină, atât de utilă în călătorii. Cred că o să-i şi dau drumul, după ce conectez bateria.
Încerc să descui maşina dar nu am cheile! Le-am uitat în beci. Iau bateria şi o pornesc înapoi. Deschid uşa şi pornesc spre beci… Repet căutarea cheilor… nu sunt! Cred că le-am încuiat în pivniţă. Nasol! O să zică că am făcut special… Oftez, iau bateria, verific cutia poştală şi urc câteva etaje, pentru a lua cheile de rezervă. Ajuns în faţa uşii, mă trec toate căldurile. Parcă eram la saună.
Caut cheile… altele, iar…. Apoi îmi aduc aminte că le-am lăsat în cutia poştală. Oftez. Las bateria în faţa uşii, cobor şi recuperez cheile. Revin în apartament şi sunt ud leoarcă! De nervi, de agitaţie… Deja mă gândesc cu groază la caniculă!
Parcă au o voce care spune:
– Mi-e cald!
N-am soluţii pentru ea… pentru mine, o bere rece! Îmi aduc aminte de anul trecut şi de promisiunea pe care am făcut-o: ne trebuie o instalaţie de aer conditionat.
Da. Una pentru sufragerie. În dormitor …. Unităţile exterioare le montez pe acoperiş, avantaj că locuiesc la ultimul etaj. Aşa pot urca, coborî, urca…iar casa este cu adevărat acasă!
Oricum unităţile exterioare nu fac zgomot dar este bine să nu văd ventilatorul care se învârte, pe balcon, în timp ce savurez o bere pentru că mă încălzesc instant.
Eu spun că le montez, dar vine echipa de specialişti a companiei să asigure montajul instalaţiilor. Dacă tot îmi iau o instalaţie de răcire, o să aleg un inverter, de ce să nu-l folosesc şi iarna pentru încălzire? Aşa prind doi iepuri dintr-un foc: „doar iarna nu-i ca vara!” Totul sau nimic! În acest caz, totul!
Atunci o să aud o voce care spune:
– Ce bine este!
Confortul de zi cu zi, se poate asigura cu un simplu clic, în cazul de faţă!