Banc – fusta secretarei

    Secretara unei firme purta fustiţe foarte scurte, prin care îşi arăta formele apetisante. Colegii şi şeful erau perpeliţi… Într-o zi, aceasta este chemată în biroul managerului. Acesta arată cu degetul către fundul ei şi o întreabă:

    – Este de vânzare?

    Uimită şi aperiată, secretara răspunde:

    – Vai, cum puteţi să spuneţi aşa ceva? Bineînţeles că nu!

   – Bine, domnişoară! Atunci vă sfătuiesc să nu-i mai faceţi reclamă degeaba!

Cadouri…obişnuite

   Gata. A venit şi ziua cumpărăturilor. M-am pregătit fizic şi psihic. Am deschis o listă, lipită de uşa bucătăriei, în care fiecare membru al familiei şi-a trecut dorinţele. Mă uit la ceas… Se face târziu….

   Sună telefonul:

    – Dragule nu pot veni la cumpărături. Tata are o problemă medicală şi stau până vine doctorul!

    – Bine… – oftez dar mă şi bucur că voi termina mai repede cu cumpărăturile. Voi merge fix la ţintă.

   – Să iei şi cozonac…

   – Bine. Pa…

    Copiii erau ocupaţi cu treburile lor, aşa că m-am suit în maşină şi am pornit spre magazin. Cu greu, am găsit un loc de parcare. Noroc că cel dinaintea mea, se certase cu consoarta lui şi au renunţat la cumpărături. Uneori, o mică ceartă nu strică!

   Iau un cărucior şi pătrund în incinta magazinului, ferindu-mă de poşete, femei şi bărbaţi agitaţi. Mă duc cuminte spre un colţ al magazinului şi încep să caut. Drumul este anevoios…

    După două ore, am găsit şi eu trei produse din imensa listă, care părea…întreagă. La un moment, o fostă colegă de servici mă opreşte fericită:

   – Ce faci!

    – Uite…încerc să cumpăr câte ceva… Aglomeraţie.

    – Ţie nu-ţi plac magazinele!

    – Nu!

    – Te ajut eu. Lucrez aici ca consultant. Dar îmi oferi o cafea!

    – Categoric. Îţi eram dator din vremurile trecute.

     Sunt fericit. Prietena mea preia lista şi căruciorul începe să se umple. Parcă mai am nevoie de unul. Ce bună este fosta colegă… şi frumoasă!

     La un moment dat ne oprim şi citeşte cu atenţie. Se uită la mine şi megem la raionul special, de vibratoare. Femeia agaţă un produs şi mi-l pune în coş. Mă uit mirat, crezând că este o eroare, dar nu este aşa. Ea taie acest produs de pe listă, semn că s-a rezolvat. Tac, cuminte. Gata. Am terminat. Mergem spre casă. Eu sunt stingher şi încerc să găsesc  o explicaţie pentru momentul anterior, jenant:

    – Cred că este de joacă… pentru fiica mea!

    – Probabil – zâmbeşte femeia.

   – Deja se ocupă de aşa ceva…

   – Majoritatea femeilor folosesc vibratoare dar nu recunosc.

   – Chiar? – întreb eu uimit

    – Da. Şi eu folosesc. Nu mereu am sansa unei cafele şi cine ştie ce va fi…

imga0700

Aventuri la o nuntă

    După ce am rezolvat cu florile şi ţinuta soţiei, am început şi eu să mă pregătesc pentru marele eveniment. Pentru a pleca cu alaiul, noi ne-am dus să fim preluaţi de la viitoarea locuinţă a mirilor, doar nu era să plecăm de la hotel? La orice nuntă  fiecare actor, fie el principal sau secundar are un rol bine determinat în bunul demers al evenimentului.

    M-am îmbrăcat repede, am pus câteva bijuterii pe soţia mea… şi mi-am preparat o cafea pentru relaxare. O torn liniştit, cafeaua nu soţia,  în cană şi tresar la sunetul soneriei de la interfon!

    A ajuns mirele cu alaiul! Nu apuc să beau cafeaua, că oricum o parte din ea picase pe cămasă… spre disperarea mea. Repede închid haina şi ies în întâmpinarea alaiului, ferindu-mă de toţi, să nu vadă mica pată de pe cămasă…

    Vine lume multă, nici nu ştiam că încap aşa mulţi în sufragerie şi se cântă să de-a naşul bani… iar soţia mea îmi face semn să mă execut. Îmi aduc aminte că eu sunt cel care a primit dedicaţia şi ….plătesc, deşi nu sunt turc!

    Apoi plecăm la mireasă, sărutări, câte un păhărel…hm ce bun, dar este limitat pentru mine! Acolo mă ia soacra mare şi soţia împreună cu o domnişoară de onoare în altă cameră şi încep să mă tragă de cravată, pentru a o aşeza după ideile lor…. Apoi îmi zăresc cămaşa pătată şi rămân interzise şi cu gura căscată.

   Soacra mare dispare şi reapare cu altă cămasă. Fac schimbul şi este ok…. un pic cam mare pentru mine, dar depinde cât de mult mânânc…

    Apoi o pornim înapoi spre localul nunţii, adică la hotelul unde ne cazasem cu o seară înainte. Bine că restaurantul era în incinta hotelului! Puteam evada spre cameră când aveam nevoie.

   În sfârşit, ajungem la destinaţie. Acolo suntem întâmpinaţi cu şampanie, urmând să stăm la intrare pentru a ciocni şi a ne „ciocni” cu invitaţii. Unii intrau, mergeau la mese, alţii veneau…. atâtă ne-am sărutat cu invitaţii că nici nu mai ştiam ce caut pe acolo… De la atâtă noroc, cioc-cioc cu paharele, un pic de şampanie mi-a vizitat şi noua cămasă, dar asta e. Se pare că hainele urmează să consume mai mult alcool decât mine!

   Când am văzut că nu mai apare nimeni, fuga la mese. Formaţia începe să-şi intre în atribuţii. Valsul răsună puternic, îndemnând lumea la dans. Mirii deschid balul. Eu încerc să-mi beau cafeaua dar omul de la microfon ne cheamă la dans.

   Mă uit în jur, privirile celor de acolo se îndreaptă spre noi, iar cafeaua pare să nu fie o bună prietenă cu mine. Printre nori…intrăm în ringul de dans, nu de box…deşi cam aşa părea pentru mine!

   Mă simţeam că în filmul „Pe aripile vântului”, dar parcă totul era… o vijelie. Cred că a fost cel mai lung dans din viaţa mea!

   Retras la masă, am servit un aperitiv oferit cu graţie de o chelneriţă. Aceasta cum vedea că ne uităm în direcţia ei, imediat era lângă noi.

   Petrecerea a continuat cu muzică de toate genurile. Mâncarea a fost mai mult decât perfectă şi venea într-una, că mă speriasem, că mi se va rupe şi cămaţa împrumutată! Am reuşit să beau şi cafeaua, iar ciudat, nu m-am retras deloc în camera de hotel!

   Am fost nevoit să vorbesc şi eu, când s-a furat mireasa. Atât de bine am păzit-o dar tot mi-a scăpat, atât ea cât şi nişte bani pe whiskey.

   Mă gândeam că poate mirele renunţă la ea, dar era încăpăţânat! Când a trebuit să o negociez, am intrat în panică. Nu prea sunt vorbăreţ, am cuvintele limitate…. când acestea se termină… pauză.

   Nu-mi mai aduceam aminte de ceea ce aveam de spus, exact ca atunci când merg să plătesc patru facturi şi uit de două dintre ele! Până la urmă am spus câte ceva, mai mult cu privirea aţintită către o „hoaţă”, care-şi cam pierduse din lenjeria cu care venise…..

   Nunta a continuat cu veselie, apoi spre bucuria mea, am făcut un tur al invitaţilor pentru a mai schimba nişte pupici… Am îndemnat pe unii , pe alţii, la distracţie, la una mică, la o bere…

   Fotograful se ţinea scai după noi şi cum ne prindea, „zup” o poză. Mă simţeam ca un actor de cinema sau ca un politician ce trebuia să facă o gafă… Eram atent, pentru că trebuia să-mi păstrez imaginea publică favorabilă pe care o aveam…. încă!

   Când mireasa şi-a aruncat buchetul, m-am cam întristat, amintindu-mi cât timp mi-a luat să o găsesc la florărie, buchetul nu mireasa… Dar când am văzut ce minunăţie de fată a capturat florile, mi-a trecut… Poate ajung şi la nunta ei…

   Târziu, au plecat şi ultimii petrecăreţi, unii cu soţiile, alţii cu sticla, iar unul cu un cucui….

   Bucuros că totul s-a terminat cu bine, ne-am retras cu rudele şi mirii, în camera de hotel unde ne-am continuat petrecerea. A fost minunat! Hotelul şi restaurantul, de patru stele, au oferit tot ceea ce era nevoie pentru o nuntă perfectă.

   La sfârşit, am spus şi eu, o vorbă… pentru miri în faţa neobositului fotograf nunta Iasi : „Azi este prima zi din restul vieţii!”

Singurătate…

   Bărbatul priveşte în jur şi ezită, să mai facă alţi paşi. Timpul pare îngheţat, precum spaţiul în care acesta se deplasează. O femeie se răsteşte la el, deoarece aluncase uşor iar femeia se speriase, strângându-şi poşeta în mod insistent. Un copil se strâmbă la ei…. După alţi câţiva paşi, bărbatul se răzgândeşte:

   – Nu este vreme de plimbare! Mai bine stau la hotel! Ce greu trece timpul când eşti în delegaţie!

    Bărbatul se întoarce şi o ia înapoi, în direcţia de unde o pornise iniţial. Ajuns în faţa hotelului, îşi ia o figură gravă şi pătrunde în interior. Recepţionara îl vede şi-l salută politicoasă:

   – Bună seara!

    – Hm…da… – bombăne acesta. Noapte bună!

    – Aţi revenit?

    Bărbatul se uită la blonda de la recepţie gândind: “ce întrebare penibilă”.

    – Da. Este frig afară!

    – A venit iarna.

    – Da. La revedere!

    – La revedere.

   Bărbatul este salvat de liftul care tocmai “parcase”. Pătrunde în incinta acestuia şi apasă butonul aferent etajului unde se cazase. Ajuns la destinaţie, coboară agale şi introduce, oftând, cardul pentru a se deschide uşă. Undeva, într-o cameră alăturată se aude o voce feminină şi suavă. Zâmbeşte:

   – Unii au noroc!

   Intrând în cameră se asează pe fotoliu şi porneşte televizorul. Acesta se gândeşte un timp, apoi începe să-şi prezinte programele. Bărbatul derulează canalele dar nu-i convine nimic: ştiri care se repetă, filme în reluare….

  – Nu am cu cine vorbi! Ce penibil! Sunt eu tăcut, dar nici aşa!

   Între timp, aude din nou, vocea suavă. Zâmbeşte. Se ridică şi se asează la masă, pornind laptopul. Se plictisea. Prietenii de pe reţelele de socializare erau ocupaţi iar el se simţea ignorat. Deodată îi apare o reclamă, care dacă era acasă, nu i-ar fi atras deloc atenţia:

   – Videochat Iasi ! Hm! De ce nu? Poate găsesc persoană aptă de o conversaţie normală!

   Bărbatul accesează situl şi aşteaptă…. O domnişoară îi răspunde. El rămâne uimit şi femeia preia frâiele discuţiei….

   Zorile încep să se ivească. Bărbatul îşi ia rămas bun de la partenera de chat, privindu-şi ceasul şi tresărind:

   – Ce zboară timpul!

#Testare 8 – noi gadgeturi

    Emisiunea #TESTAREA 8, prezentata de Marius Calugaru de la Blogatu.ro, a ajuns la cea de a VIII-a editie.
 
    Dupa cum v-ati obisnuit, din emisiunea #TESTAREA veti afla informatii despre cele mai noi gadgeturi, fara exagerari si detalii inutile, astfel incat alegerea voastra sa fie una cat mai usoara.

   Din #TESTAREA 8 puteti afla mai multe detalii despre smartphone-ul Evolio X-Watch Pro, router-ul mobil NetGear AirCard 810, iPhone 7 si Allview V2 Viper S.

    Pana acum, din emisiunea #TESTAREA ati putut afla mai multe detalii despre gadget-uri precum: LG Nexus 5X,  Samsung Galaxy S7 edge, Samsung Gear S2, HTC 10 si lista poate continua.

    Va multumesc pentru interesul acordat si va propun sa urmariti si #TESTAREA 8.

Tatăl şi fiul – spirit de convingere

    Bărbatul caută gânditor, pe internet, idei de cadouri. Vroia să-i cumpere ceva fiului său cu ocazia Crăciunului, dar nu ştia ce anume. De ziua lui, îi luase un smarthphone de   şi fusese mulţumit de acesta. Următorul cadou trebuia să fie ceva diferit şi nu prea scump. Fiul său nu era nici prea mare, nici prea mic, nici prea cuminte dar nici agresiv, nu pleca prea mult de acasă dar nici nu stătea mult timp la calculator. Copilul, parcă citindu-i gândurile se apropie sovăitor de acesta:

    – Tată! Îmi iei şi mie  o bratara fitness  ?

    – Poftim? Tu nu eşti fată să porţi brăţări! – spune speriat tatăl, bântuit de unele idei negativiste.

    – Nu este o brăţară decorativă. Brăţara are încorporată mai multe funcţii smart.

    – Păi… nu înţeleg!

    – Are un senzor de mişcare care numără paşii făcuţi în cursul unei zile.

    – Adică distanţa parcursă?

    – Da. Şi aşa afli caloriile arse.

     Auzind acestea, tatăl îşi priveşte discret burta, încercând să o subţieze, dar aceasta nu-l ascultă.

    – Cât umblu eu… sau tu….putem afla singuri.

    – Mereu spui că stau mult la calculator. Aşa vedem cât timp am inactivitate, oferind informaţii şi despre somnul avut.

    – Interesant. Dar nu este un lucru concludent!

    – Dacă mi-l cumperi, nu o să folosesc telefonul la şcoală.

    – Promiţi?!

    – Da.

    – Bine. Dar cum de te-ai răzgândit… doar pentru o brăţară? – întreabă mirat tatăl ştiind că utilizarea telefonului la orele de curs, pentru fiul său, era mai mult decât o obişnuinţă, reclamată mult prea des de profesori.

    – Pun telefonul pe mut şi-l conectez prin bluetooth la brăţară, primind astfel mesajele şi email-urile pe care le pot vizualiza doar prin atingerea butonului touch – spune fericit copilul, părăsindu-şi părintele care rămâne uimit de replică.

    Tatăl după ce amuţeşte, caută să verifice acele facilităţi după care, zâmbeşte satisfăcut:

    – Este mic, deci îl pot ascunde sub cămaşă… comand două X-Fit S…. aşa aflu câţi kilometri străbat eu pe zi şi nu mă vede şeful tot timpul la telefon, pe reţelele de socializare şi mail-uri!

Ştie ce ştie

    Jocul de lumini îi îmbină pe cei aflaţi în restaurant să se îndrepte spre ringul de dans. Muzica este alertă, iar mâncarea consumată are sanse să se digere mult mai repede. Compania care închiriase o parte din local pentru angajaţii săi avea expus un panou publicitar, pentru a-şi face reclamă. Acest banner însă nu încurca cu nimic starea de relaxare, de distracţie care pusese stăpânire pe zona aferentă organizaţiei.

    Femeile erau preocupate de anumite discuţii culinare, modă iar bărbaţii discutau despre servici. Unul dintre ei, sătul de problemele profesionale din timpul anului, se retrage la bar. Îşi comandă un pahar de tărie şi privirea îi este atrasă de o femeie superbă, îmbrăcată într-un roşu aprins, ca o flacăre care se pregăteşte să izbucnească….

   – Ce faci? – întreabă un coleg pe cel ce stătea la bar.

    – Beau ceva… Nu-ţi iei nimic?

    – Ba…Cred că aş lua ceva…alături de diavoliţa de la capătul barului.

    – Îţi place?

    – Ţie, nu?

    – Pare o femeie care are de toate, vrea totul dar nu oferă oricui!

    – Da… Ce superbă este!

   – Păcat că nu lucrează în compania noastră! Aveam sanse!

   – Sigur este fotomodel.

    – Eu cred că este damă de companie. Aşteaptă pe cineva!

    – Aşa sunteţi voi bărbaţii! Cum vedeţi o femeie frumoasă, cum ziceţi că este … – intervine o colegă a celor doi bărbaţi.

    – Nu, vai! Vorbeam şi noi.

   – Da…da… – spune supărată femeia ce nu era remarcată de colegii ei deşi alţi ochi din umbră, o admirau intens.

    – Este o femeie conştientă de valoarea ei, şi-o etalează…

    Cei doi colegi sorb tacticos din băuturi iar femeia admirată, îi zăreşte şi-i răsplăteşte cu un zâmbet fermecător. Unul dintre ei începe să tusească, semn că lichidul înghiţit, o luase în altă direcţie. Diavoliţa zâmbeşte făcând cu ochiul, spre invidia unora.

   Barmanul în timp ce oferă băutura unui alt client, pune capăt discuţiei contradictorii care avusese loc înainte:

    – Ştie ce ştie! Doar lucrează în lumea modei vestimentare şi merge des la sex shop !

Ţinute ideale, made in România

    Toată lumea aleargă! Dar nu după autobuz sau bani şi pur şi simplu după cadouri. Evenimentul mult aşteptat, Revelionul bate la uşă. În aceste zile, lumea cumpără de toate, pentru toţi, fără a ţine cont de gust, rafinament sau producător. Achiziţia produselor are loc atât prin mediul online cât şi prin magazinele fizice. Câteodată, avem impresia că nu ne ajung produsele, apărând anormal, ca criză a acestora. Dar este doar o iluzie.

     Moda, stilul vestimentar este unul comun tuturor ţărilor. Creatorii de modă reusesc să intre pe pieţele de desfacere din întreaga lume. Dar de ce să nu cumpărăm produse româneşti, când unele dintre ele sunt multe peste cele care ne „inundă” ţara.

    În domeniul vestimentar, mai multe companii  şi-au deschis porţile virtuale pentru clienţii români. Exista magazine online care deţine numeroase articole vestimentare pentru femei, fabricate în România şi ceea ce este cel mai important: cu preţuri mai mult decât accesibile.

   Cu ocazia apariţiei sezonului rece, noua colecţie de paltoane elegante, răsfaţă reprezentantele sexului frumos, oferindu-le confort, căldură şi sobrietate. Cei care au vizitat paginile sitului au admirat nenumăratele rochii pentru Revelion, ţinuta  care reprezintă imaginea publică a posesoarei, care produce invidia femeilor şi admiraţia bărbaţilor.

    Cum să nu-ţi placă o  rochie neagră, lungă şi elegantă?  Corsetul rochiei are paiete şi mărgele cu croială simplă iar cordonul îngust, cu fundiţă, dă o notă aparte acestei ţinute. Lipsa mânecilor, face perfectă purtarea rochii atât la restaurant cât şi pe terasă, unde i se poate asorta un palton ideal. Decolteul care nu este mare dar, sensibil unui ochi avizat, atrage privirea şi gândurile bune ale noului an.  Rochia este vaporoasă fiind realizată în zona fustei cu trei straturi de tull ce sunt croite pe clos, oferind astfel volumul necesar.

     De ce să căutăm oferte promoţionale la mărfuri străine când avem propriile noastre produse autohtone, mai mult decât perfecte? Doar să ne lăudăm cu ele?

      Aşa cum noi suntem români,  aşa şi haina face pe om!

      Spor la cumpărături!

În căutarea cadourilor de Crăciun

    Toată lumea este conştientă că se apropie sărbătorile. Cei care nu sunt convinşi, să se uite în calendar sau pe fereastra locuinţei. Dar sigur nu este nevoie pentru că toţi îşi fac planuri pentru petrecerea Crăciunului şi a Revelionului.

     Fiecare dintre noi, asteptăm cu nerăbdare să vină Moşul, fie el în costum roşu sau verde, cum era odinioară. Pentru a ne bucura pe deplin de aceste evenimente, trebuie să ne cumpărăm ceva şi pentru noi. Acel ceva nu trebuie să fie un obiect simbolic, ci ceva util şi necesar. Acel obiect ne va arată starea de spirit aferentă anului care a trecut şi conduce spre optimismul viitorului an.

    Ce ne dorim? Ceva care să ne ţină companie în timpul cel mai îndelungat pe care-l petrecem într-un anumit scop…. Unde stăm cel mai mult? La servici…dar nu avem nevoie de cadouri de suflet pentru servici… acolo ar trebui redus programul de lucru!

    La somn? Avem patul ideal, pentru că nu putem să ne odihnim dacă nu avem ceva confortabil.

     La televizor! Da. Tot timpul ne uită şi ascultăm evenimentele care se derulează pe „micul ecran” care uneori este mult mai mare decât trebuie.

    Cumpărăturile în general se realizează online. Motivul este simplu: găseşti mult mai repede ce ai nevoie şi nu trebuie să stai la cozi imense. În timp ce astepţi livrarea produsului acasă, mai poţi face câte ceva util, în propriul tău cămin. Şi cel mai important, online, avem criterii de comparaţie.

    Când am căutat diverse televizoare  la promoţii, nici nu am intuit câte găsesc! Nu este vorbe de modele ci de preţuri. Adică acelaşi produs la preţuri diferite. La unul dintre celebrele magazine de vânzări online, produsul dorit a fost de trei ori mai mare ca pe alt site online. M-am gândit că poate are ceva facilităţi, accesorii în plus, dar nici vorbă! Probabil în unele magazine se plăteşte mai mult decât este necesar brandul!

    Până la urmă opţiunea ideală este un TV Led care să se întegreze dimensional şi estetic în compoziţia camerei în care va locui.

    Modelul 24H4003 este ideal. Acesta are modulul Fotbal şi imediat, meciul este ca pe stadion. Chiar mai bine, putându-se consuma chiar şi o bere, ceea ce în incinta marilor arene este strict interzisă. Dacă urmărim un film poliţişt şi vrem să fim detectivi, avem nevoie de anumite detalii ale ecranului, pe care funcţia Wide Color Enhancer Plus le oferă, sporind calitatea imaginii şi culorile devin perfecte.

    Când nu avem timp sufient, putem urmări filmele salvate pe USB, direct pe ecranul televizorului.

Deci putem găsi produse care să ne fie utile, în viaţa de zi cu zi, doar trebuie să avem grijă şi de noi, de sufleţelul nostru şi ceea ce ne place. O viaţă avem şi trebuie să profităm de ea.